Este cu totul o noua viata intr-adevar.Nimic nu imi mai este cunoscut, nimic din ce fac nu mai este ca inainte. Tot ce a mai ramas vechi sunt doar familia si prietenii, pe care mi-am dorit sa ii am in continuare langa mine.
Sincera sa fiu, niciodata nu am fost atat de sceptica de un inceput asa cum am fost acum, dar nimic nu a fost cum mi-am imaginat ca va fi. Totul are sens acum, iar ceea ce fac in fiecare zi ma face sa adorm mereu cu zambetul pe buze.

Simt ca in fiecare zi, incetul cu incetul, imi construiesc un viitor asa cum mi-am dorit, cu pasi marunti dar atent analizati de constiinta ce nu ma lasa niciodata. Stiu ce vreau de la viata si asta conteaza cel mai mult.
Am venit aici sa imi las amprenta, sa imi ating scopurile, sa ajung pana unde imi doresc eu, iar pana ce nu voi ajunge acolo cu siguranta nu ma voi opri.

O mica frica apare intr-un colt ferit al inimii mele, dar nu o las sa ma dea in jos. Ea este doar o precautie pentru mine, pentru a nu ajunge sa ma duc prea sus pentru a cadea in gol deodata...nu imi doresc acest lucru.
Dar asta nu trebuie aratat. Nu mai sunt fricoasa si slaba. Sunt puternica, increzatoare si mandra de tot ce am construit pana acum si de viitorul care ma asteapta cu bratele deschise, stiind ca voi avea tot ce merit!